Deoarece în ultima vreme, în calitate de avocat, am fost căutată de mai multe ori cu chestiuni neclare, privind recensământul, respectiv am fost întrebată dacă este adevărat că persoanele care nu completează chestionarul online vor fi amendați cu 3.000 lei sau dacă este adevărat că dacă există neconcordanțe între răspunsurile date și informațiile extrase din baza de date este posibil ca persoana în cauză să fie amendată, presupunând că informațiile colectate sunt folosite pentru a le confrunta cu cele existente în baza de date a autorităților/instituțiilor publice.

Mai apoi, am fost întrebată dacă, pentru siguranță, n-ar fi mai bine să nu se declare imobilul dat în chirie pentru care nu există contract de locațiune, pentru ca ulterior să nu cumva să fie majorat impozitul și să se primească și o amendă din partea ANAF.

Fără să analizez motivul acestor îngrijorări ori dacă acestea sunt sau nu întemeiate, mă rezum doar la abordarea legală a acestor nelămuriri recurente, grupate astfel:

→ Cu privire la posibilitatea amendării persoanelor care nu completează chestionarul online

Din coroborarea textelor legislative reiese că, auto-recenzarea nu este obligatorie. Aceasta, deoarece există diferite metode de recenzare, și anume: auto-recenzarea, auto-recenzarea asistată și recenzarea. Conform prevederilor OUG 19/2020, recenzarea populației şi locuințelor se desfășoară etapizat, iar după încheierea etapei de auto-recenzare (care poate fi și o auto-recenzare asistată) se trece la următoarea etapă, respectiv la colectarea informațiilor prin intermediul interviurilor față-în-față. Așadar, cei care nu participă la auto-recenzare (termen limită 15 mai 2022) nu vor putea fi sancționați pentru asta. Să nu uităm nici despre faptul că, pentru a încuraja utilizarea auto-recenzării online, s-a stabilit că salariații care aleg această metodă de recenzare vor fi recompensați cu o zi liberă suplimentară de la angajator.

Însă, în a doua etapă a recensământului, cea în care recenzorii fac vizite la domiciliu, cei care împiedică recenzorii, în orice mod, să-și desfășoare activitatea, refuză să le transmită informațiile solicitate sau furnizează date eronate ori incomplete, pot primi amenzi de până la 3.000 de lei.

→ Cu privire la furnizarea răspunsurilor neconforme cu realitatea din diferite motive

Înainte de a discuta consecințele furnizării unor date incomplete, eronate, menționez că instituțiile/ autoritățile publice sunt obligate să pună la dispoziţia I.N.S. (Institutul Național de Statistică), cu titlu gratuit, baze de date cu înregistrări individuale, cuprinzând date corecte, actuale şi complete.

Lista autorităţilor şi instituţiilor publice, de unde se colectează informaţii:

• Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;
• Inspectoratul General pentru Imigrări;
• Direcţia Generală de Paşapoarte;
• Inspectoratul General al Poliţiei Române;
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - pentru datele privind plătitorii de contribuţii sociale, impozite pe venit
• Casa Naţională de Pensii Publice;
• Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
• Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială;
• Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii;
• Inspecţia Muncii;
• Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
• Institutul Naţional de Sănătate Publică;
• Casa Naţională de Asigurări de Sănătate;
• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
• Administraţia Naţională a Penitenciarelor;
• Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ( datele disponibile și din următoarele registre gestionate: Registrul Agricol Naţional, Registrul electronic al nomenclaturii stradale);
• Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice.

Potrivit dispozițiilor OUG 19/2020, încălcarea prevederilor acestei ordonanțe atrage, după caz, răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a celor vinovați, iar refuzul furnizării informațiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.

De asemenea, este posibil ca recenzorul să dețină informațiile solicitate sau chestionarul online să fie pre completat (cu date obținute de la autorități/ instituții publice) iar persoana în cauză trebuie doar să confirme sau să infirme corectitudinea datelor, iar în caz de neconcordanțe să furnizeze informații suplimentare.

→ Cu privire la protecția datelor cu caracter personal

În cuprinsul art.27 din OUG 19/2020 se prevede că „Prelucrarea datelor cu caracter personal colectate în cadrul recensământului se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.”

Deși, ne-am obișnuit deja că, în calitate de persoane vizate avem anumite drepturi garantate de RGPD (precum dreptul de acces la datele cu caracter personal pe care le deține instituția, dreptul la ștergerea datelor, dreptul la opoziție, etc.), în acest caz, nu vor putea fi respectate toate drepturile stabilite în materia protecției datelor cu caracter personal.

Este vorba despre: dreptul de acces (art.15 din RGPD), dreptul la rectificare (art.16 din RGPD), dreptul la ștergerea datelor – „dreptul de a fi uitat” (art.17 din RGPD), dreptul la restricționarea prelucrării (art.18 din RGPD) și dreptul la opoziție (art.21 din RGPD). Aceste drepturi nu pot fi exercitate de către persoanele recenzate (deși anumite informații colectate se încadrează în categoria datelor cu caracter special), datorită caracterului atipic al prelucrării și pentru că se încadrează în limitările/ excepțiile prevăzute de OUG 19/2020, de Legea 190/2018 și art.17 alin.(3) din RGPD.

Drepturile conferite de RGPD care pot fi exercitate de către persoanele recenzate la RPL2021 (recensământul populației și locuințelor desfășurată în anul 2022) sunt următoarele: dreptul persoanei vizate de a fi informată, dreptul de a depune o plângere în fața autorității de supraveghere (în cazul în care consideră că drepturile prevăzute de RGPD nu au fost respectate) și dreptul de a depune o plângere în fața instanței competente (dacă a suferit un prejudiciu material sau moral ca urmare a încălcării prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal).

De altfel, această informare se regăsește și pe pagina oficială a INS.

→ Ce se întâmplă cu informațiile colectate?

Informațiile colectate, indiferent de cum au fost obținute (în mod direct sau în mod indirect din surse administrative ori din alte surse) sunt prelucrate și procesate doar în scop statistic. Prin actele normative incidente se asigură confidențialitatea datelor și se interzice divulgarea lor ilegală. De asemenea, așa cum am amintit în rândurile precedente, OUG 19/2020 prevede că rezultatele recensământului pot fi folosite doar în scopuri statistice şi de cercetare ştiinţifică. În acest sens, se prevede că nepăstrarea caracterului confidențial al datelor personale declarate de cetățeni precum și utilizarea datelor obținute în alte scopuri decât cele statistice de către personalul de recensământ se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.

Iar, în ceea ce privește respectarea obligației de protecția datelor cu caracter personal la nivelul INS, OUG 19/2020 interzice atât INS cât şi direcțiilor sale teritoriale să transmită altor persoane fizice sau juridice, sub orice formă, datele cu caracter personal colectate. Așa cum a subliniat și INS, prelucrarea datelor cu caracter personal în scop statistic are o caracteristică foarte importantă, și anume că persoanele vizate pot fi identificate doar pe perioada colectării, iar imediat după această etapă, datele sunt anonimizate și identificarea ulterioară a acestora este imposibilă.